O limba straina, o necesitate sau doar o “fiță”?

Nu este un secret faptul ca educatia in Romania, dupa anii ’90, in loc sa capete importanta cuvenita, a ajuns sa fie ignorata de catre decidentii politici si lasata in voia sortii. Exista chiar opinii care transmit ideea ca acest lucru s-a facut in mod intentionat, pentru a permite o mai usoara manipulare a maselor.

Oricare ar fi motivul, acest lucru a afectat cailtatea pregatirii pentru viata a tinerilor care s-au vazut inapti de a se integra pe piata muncii, iar de aici o serie intreaga de frustrari de inteles privind evolutia lor in cariera profesionala si in viata in general.

Educatia a ajuns sa fie pusa in urma procurarii hranei, a cumpararii unui automobil (de lux, sau nu, e mai putin important) sau vacantelor la mare sau la munte, preferandu-se satisfactiile imediate in locul perspectivei (indepartate) unui ascendent profesional si a unui salariu mai bun.

Anii au trecut si lucrurile au ramas neschimbate, in ciudat promisiunilor ca lucrurile se vor schimba. Nu s-au schimbat manualele, ramase invechite de zeci de ani (inca mai sunt scoli unde se studiaza dupa “English My Love”, editata la inceputul anilor ’90), nu s-au schimbat materiile studiate (multe din ele, inutile pentru ceea ce se cere pe piata muncii), nu s-au schimbat toaletele din capatul curtilor scolilor din zona rurala, in fine nu s-au modificat nici conditiile de lucru (clase supradimensionate, aparatura sau materiale invechite, calculatoare care abia mai pornesc) si nici salariile profesorilor, care traiesc din cateva “firimituri” aruncate electoral o data la patru ani.

In aceste conditii, nu este de mirare starea dezastruoasa a invatamantului romanesc in acest moment.

Cu toate acestea, ca de fiecare data in viata, lucrurile negative au adus si evolutii pozitive ale unor situatii ce pareau sa ramana pe veci neschimbate. Apariti pandemiei si necesitatea de a lucra de acasa a adus cu sine o crestere tot mai accentuata a necesitatii cunoasterii unei limbi straine, fie pentru a asigura conexiunile cu firme din afara tarii, pentru a facilita extinderea exporturilor, sau promovarea la locul de munca, interviuri, emigrarea catre alte tari sau sustinerea unor examene.

Acest lucru a devenit si mai evident din toamna anului 2022 cand s-a constatat o crestere a cererilor de cursuri pentru o limba straina si mai recent din ianuarie 2023 cand oamenii au inteles cat de important este sa stii sa comunici daca vrei sa ai un avantaj in fata altora.

Astfel, in ciuda nepasarii guvernarilor trecute si actuale, educatia a inceput sa devina o necesitate, asa cum este in alte tari care au inteles ca aceasta este fundamentul dezvoltarii unei natiuni dar si a fiecarui individ in parte.

In acest moment limba germana a reusit sa ajunga pe acelasi loc ca numar de cereri cu limba engleza, urmate indeaproape de spaniola si franceza. Pe locul urmator ca numar de cereri se situeaza matematica, romana, istoria. Rareori, dar exista si aceste situatii, sunt cerute pentru studiu limba turca, italiana sau rusa.

Acestea fiind zise, putem afirma ca trend-ul este unul promitator si oamenii incep sa realizeze ca fara o limba straina sansele de a reusi in viata sunt minimale. Acest lucru face ca perspectiva unei cariere didactice sa inceapa sa devina atractiva pentru tineri desi salarizarea este in continuare una nemotivanta. Astfel raspundem la intrebarea “O limba straina, o necesitate sau doar o “fiță”?”